De cate ori nu ne-am privit copilul cum se chinuie sa ... ( introduceti aici oricare dintre achiztiile specifice varstei - sa se incheie la fermoar, sa imbrace/dezbrace de o bluza, sa construiasca ceva cu piesele gresite si lista poate continua)? Care a fost primul nostru instinct ca parinte - sa ii ajutam, sa ii ghidam, sa ii invatam - corect? Asta ar trebui sa fie rolul nostru ca parinte, nu, sa ii salvam din situatiile grele? Gresit.
Toleranta la frustrare este o abilitate care ii va ajuta pe copii sa faca fata la situatiille noi din viata lor. Experientele potrivite varstei ce ii aduc frustrare copilului tau sunt un mediu ideal de invatare. Pentru copil dar si pentru tine ca parinte. Pentru tine ca parinte, in primul rand, este nevoie sa te dezveti de nevoia de a sari imediat in ajutor, "protejand" copilul de sentimentele negative aduse de frustrare si sa poti sa respiri adanc si sa vezi in acel moment un spatiu de dezvoltare. A creste toleranta la frustrare a copiilor nu inseamna sa stai acolo si sa urmaresti copilul cum arunca cu obiecte sau jucarii plangand. Dar inseamna sa stai acolo! Hai sa descoperim imrepuna ce putem face in aceste momente.
Fii tu ca parinte povestitorul copilului tau si ajuta-l sa navigheze ce se intampla in acest moment. Numeste emotia, lasa sentimentele sa fie si pastreaza in minte - ii ajutam pe copiii nostri sa isi controleze comportamentele, nu si emotiile. Acestea din urma doar sunt.
Copilul tau plange si striga "Nu Pot"? Exista un cuvant aproape magic pe care, noi parintii, il putem rosti in acel moment - inca, nu poti inca. Puterea acestui "inca" este de a transforma acel esec pe care il simte copilul in acel moment intr-o simpla experienta de pe drumul spre reusita. Insa, oricata magie ar avea cuvantul "inca" este mai mult o strategie pe termen lung si in timpul tantrum-ului copilul are nevoie sa ii devenim ancora, pentru a reusi sa navigheze prin tot ceea ce simte, nu sa controlam sau sa scurtam emotiile sale negative.
Odata ce copiii se simt vazuti - neputinta si frustrarea lor e vazuta, ei pot gasi resurse pentru a incerca din nou si acesta ar trebui sa fie si scopul nostru ca parinti. A ne conecta cu copilul, cu experienta lui proprie legata de neputinta pe care o simte este cheia ce il va ajuta sa se calmeze. Putem spune " Este greu, vad ca iti este greu" pentru a-i arata copilului ca intelegem starea in care se afla. In momentul acesta sfaturile si instructiunile sunt de evitat, doar daca ele sunt cerute de copil. Daca alegem sa le oferim ele ar trebui sa sustina copilul in propriul lui proces. Niciodata nu vom da gres ca parinti daca avem incerdere in procesul copilului de a invata lucruri sau de a dobandi abilitati.
Cand nu ajutam copilul sa navigheze prin tot ce inseamna sentimentul de frustrare, il putem ajuta sa isi creasca toleranta la frustrare. Ce il poate ajuta in acest sens?
Jocurile de cooperare - o solutie pentru a creste toleranta la frustrare
Devino model pentru copilul tau si arata-i care este procesul prin care treci pentru a formula strategia castigatoare. Fii deschis, impartaseste gandurile tale, cum iti dai seama ca ceva va functiona sau nu dar si cum te simti cand a functionat sau nu. Spre deosebire de majoritatea jocurilor de societate, in cazul jocurilor de cooperare, nu va fi situatia parinte vs. copil, iar cel mic va avea multe de invatat in aceste jocuri, iar distractia este garantata. Cauti inspiratie pentru jocuri de cooperare pentru copii? Nu uitati, la final, sa sarbatoriti impreuna oricare a fost rezultatul jocului si daca puteti, povestiti despre cum va simtiti si ce ar putea fi diferit data viitoare.
Jocurile de conectare - distractie si frustrare
Alege un joc de conectare pentru a-i arata copilului tau cum faci TU fata la frustrare. Dar fii atent sa faci asta in cel mai amuzant mod posibil. Ofera-i celui mic o bagheta magica ce ii da puterea sa faca magie si voi sa il ascultati intru-totul cand va spune formula magica. Iar cand vine momentul sa puneti in practica alegeti cel mai amuzant mod de a nu face fata frustrarii. A facut o magie si trebuie sa cititi o carte? In situatia aceasta incercati cu toate forta sa deschideti cartea si nu reusiti sub nicio forma si va suparati rau (dar amuzant) aduceti feohn-ul sa incercati sa deschidecti cartea, folositi un ciocan sau cheile de la intrare si pe cat copilul rade voi va suparati si va frustrati si mai tare ca nu merge.
Va roaga, in magia lui, sa iesiti in parc? Nimic mai simplu, va luati seriosi haina de iesit afara si incercati sa iesiti prin usa...de la cuptor, Nu merge? Nu-i nimic! Incercati prin usa de la masina de spalat si cautati parcul care tot se ascunde de voi pana veti rade amandoi cu lacrimi. Frustrarea are asta nu mai are nicio forta in fata rasului si a conectarii parinte-copil.
Cauta provocari care ating nivelul perfect de frustrare
Fiecare parinte are o super putere - cunoaste, sau intuieste, nivelul de frustrare al copilului sau. Daca, sa zicem, provocarea ar fi sa rezolve un puzzle, majoritatea parintilor ar sti numarul piesei la care vor aparea primele semne ale frustrarii si numarul piesei la care cel mic va renunta. Scopul nostru este sa alegem activitatile copilului in acel loc magic in care acestea sunt o provocare pentru el, dar copilul are si resursele pentru a putea sarabtori reusita. Activitati prea simple sau prea complexe pot avea un efect demoralizator iar copilul isi va pierde interesul fata de acea activitate.
Daca observati ca au aparut primele semne ale frustrarii ( stiti voi piesa de puzzle) insa observati ca cel mic cauta solutii intr-un mod calm si testeaza diverse optiuni, singurul rol al parintilor, ramane sa stam in observare si sa ne abtinem din a oferi solutia corecta. Ce mai putem face e sa sarbatorim ca al nostru copil a ajuns in aceasta etapa. Interventia parintilor in aceste momente, in caz ca este ceruta de copil, ar trebui sa continua linia inceputa de copil si sa fie lipsita de superioritate. Fiti curiosi si descoperiti impreuna, din perspectiva copiilor situatii si concepte pe care poate deja le cunoasteti mult prea bine. Dar ce lectie frumoasa va deveni aceasta, pentru amandoi.
Incurajeaza copiii sa experimenteze, sa testeze cu propriile lor manute si invatarea va deveni mai naturala si poate chiar mai usoara. Incurajeaza curiozitatea copiilor, discutati impreuna, cercetati si nu uitati ca pentru copii, repetitia este cheia. Se vor intoarce cu drag, sa repete o activitate pana o perfectioneaza daca parintele stabileste mediul ideal pentru aceasta.
Sarbatoreste etapele intermediare
Incurajati si laudati efortul!! Nu doar reusitele, hai sa sarbatorim impreuna ca in unele zile doar s-a prezentat, in altele a reusit sa faca un pas in plus si, in altele a dorborat recorduri personale. Ce schimbare minunata se va produce in copiii nostri cand sarbatorim efortul, preseverenta si nu doar reusitele!
"Ai lucrat foarte atente astazi la..." " am vazut ca te-ai concentrat tare sa iti iasa bine..." " am vazut ca ai incercat sa pui in practica sfatul x si chiar ti-a iesit" "ce schimbare a fost azi fata de data trecuta chiar daca inca nu ai reusit x, sunt mandru de tine" " am vazut ca ti-a fost greu dar totusi nu te-ai oprit" - oare cum vor arata activitatile copiilor nostri dupa ce sarbatorim impreuna efortul cu astfel de replici?
Amana indeplinirea dorintelor (cat de des!)
Copilul isi doreste exact creionul pe care il ai tu in mana? Chiar daca nu ai neaparat nevoie de el acum, amana momentul in care i-l dai " inteleg ca ai nevoie de acest creion, dar acum colorez eu cu el aceasta parte din desen, cand voi termina ti-l dau tie". Copilul vrea sa hotarasca toata muzica pe care o ascultati in masina? Hotarati o regula ca fiecare va alege o melodie, pe rand si va trebui sa isi astepte randul pentru a asculta melodia dorita. Genul acesta il vor ajuta sa isi creasca toleranta la frustrare si se va adapta mult mai usor in diverse medii sociale. Si asa mai ascultati si muzica "de adulti" in masina. pfiu
Descoperiti impreuna metode de calmare
Nu ne nastem cu abilitatea de a ne controla raspunsul la emotii. Este ceva ce trebuie sa invatam, iar copiii invata cel mai bine de la parintii lor. Fii un model in acest sens si fii deschis despre ce inseamna sa iti controlezi impulsurile. Descoperiti impreuna exercitii de respiratie si/sau yoga si vedeti ce functioneaza cel mai bine pentru familia voastra. Foloseste jocurile cu multa activitate fizica pentru a te conecta cu al tau copil si vedeti impreuna, ce emotii apar acolo si faceti-le loc sa fie.
Alege sa imiti emotiile si comportamentele copilului tau intr-un mod controlat si sigur pentru ca el sa poate intelege ce se intampla cu el si cu corpul sau. Poti folosi animale de plus sau figurine pentru a pune in scena diverse momente, astfel cel mic va putea sa aiba un nou unghi asupra a ceea ce s-a intamplat. Dupa ce moemntul critic a trecut si copilul este calm - acesta este cel mai bun moment pentru a invata despre sentimente si a gasi noi solutii pentru momentele pline de frustrare. Daca nu am spus mai sus, ar fi ideal sa alegem ca activitatile ce aduc frustrare sa nu coincida cu momente de somn, suprastimulare sau foame.
Sper ca acest articol sa fie un sprijin in calatoria voastra catre cresterea tolerantei la frustrare, si pentru voi si pentru copiii vostri. Da, ca in orice alt moment important de parenting, prima oara lucram cu noi ca parinti si nivelul nostru de toleranta si frustrare si apoi cu cel al copilului, deloc complicat....
